Probe de atletism

Intreaga cautare a unui suflet care sa-mi fie aproape, am asemuit-o deseori cu probele de atletism. Alergam, pe diferite lungimi, pentru a ajunge la inima cuiva. Muncim, ne zbatem, transpiram, ne antrenam, ne simtim sangele palpand in vene si nu ne dam batuti, pentru ca suntem niste sportivi adevarati si tintim pentru primul loc, nu pe podium, ci in sufletul lui. Uneori in timpul probei, intalnim obstacole in calea noastra si asta face victoria cu mult mai dulce. Alteori alegem sa predam stafeta,  stiind ca avem de impartit inima celui drag cu alte cateva concurente. Sau alte ori, am ajuns chiar sa aruncam greutati asupra inimii pereche, pentru a-i testa rezistenta, pentru a-i verifica fidelitatea, pentru a ne spori noua siguranta.

Pe langa competitiile la care participam, in arene impetuoase, cu public, unde se scandeaza numele nostru sau al celorlalte competitoare, care in definitiv, alearga si ele tot spre o inima si spre fericire, mai avem de alergat, ba chiar mai mult si sustinut, si-n antrenamente. Iar mersul in cantonament, e de departe cea mai lunga si cea mai grea perioada din viata unui sportiv, pentru ca atunci alergam pentru performanta, insa trofeul e undeva departe. Suntem intr-o continua alergare catre gasirea dragostei si participam la  toate turneele. Ne inhamam la maratonul iubirii, iar odata ajunsi la linia de final, o luam de la capat.  In dragoste podiumul de premiere are un singur loc si pana la castigarea medaliei de aur ne bucuram de aplauzele publicului, de luminile stralucitoare ale rampei si de diplomele de excelenta… intru cautarea sufletului pereche.

.

.

Am cautat sa invat regulile de morfologie si de sintaxa ale unei relatii. Am incercat, pe cat posibil, sa invat toate normele gramaticale si de ortografie, precum si exceptiile lor. M-am straduit sa pun punct, atunci cand, de fapt, as fi vrut sa pun virgula. Am spus ca am afirmat, atunci cand intonatia ma tradase, caci eu pusesem, cu speranta-n gand, semnul intrebarii. As fi preferat, de multe ori, ca in locul frazelor interminabile, sa folosesc propozitii scurte si concise. Am revenit de prea multe ori asupra textului, l-am reluat si am incercat sa-l corectez. Am constatat ca greseala, o data facuta, avea sa lase urme. Am rectificat, am taiat, am adaugat, am sters, insa caligrafia urma sa mi se imputa. Am inteles ca toate invataturile se deprind mai usor exersandu-le… pe o coala noua. Lasand alineat, scriind cu litera mare.

Revenind la reguli si la aplicabilitatea lor, mi-am dat seama ca sunt incompatibile cu dragostea. Am inteles, doar, ca atunci cand nu va mai intalniti, doar pentru a sta de vorba, atunci cand nu va sunati, doar pentru a va auzi glasul, atunci…

minciuni cu iz imbatator

Fiecare barbat caruia, la un moment dat, i-am sorbit cuvintele, avea sa-mi toarne, in paharul promisiunilor intru neimplinire, pe langa autobiografii aranjate, editii revizuite si adaugite, si cuvinte duioase de dragoste si fapte de bravura. Stiu ca am fost fascinata de cata inventivitate da dovada mintea unui barbat, mai mult sau mai putin indragostit. M-am prefacut a savura intamplari, asteptand, cu ochii pe ceas, deznodamantul lor, am suspinat auzind de neprevazutul ivit in viata lor, stiindu-le dinainte istorisirea. 

Fiecare barbat intalnit a tinut sa-mi povesteasca despre persoana care i-a dat viata. Si nu de putine ori, chipul mamei, l-am putut zugravi atat de fidel in fata ochilor mei, uitandu-ma in ochii lor. Ei le iubeau, le admirau, le adorau, ajunsa, insa, in clipa in care le-am cunoscut, mi-am dat seama ca, totusi, nu le respectau. Nu de putine ori, mi-a fost descrisa relatia mama-fiu atat de stransa, evocandu-se chiar perioada cordonului ombilical. Realitatea, insa, a tinut sa-mi arate ca intre cei  doi intervenise, de fapt, exacerbatul rasfat ca o forta a naturii, ce a rupt cordonul de ordine.

Asadar, din cupa plina cu spumant, pe care intai am sorbit-o, s-a evaporat treptat si ultima picatura a vreunui gand bun sau a vreunei fapte frumoase.

My friend

Oricand ma gandesc la prietenie, imi rasuna in minte melodia celor de la Groove Armada- My friend. Poate si din cauza ca, inainte de a face aceasta asociere,  o prietena mi-a trimis, de ziua mea, un mesaj; mesaj ce continea versurile melodiei.

Uitandu-ma in trecut, mi-am dat seama ca oamenii vin si pleaca din viata noastra si ii asociez asemenea trenurilor din gari. Unele au intarziere, unele circula cu precizie, altele nu circula, cateva fac opriri numai in statiile importate, pe cand altele opresc si in halte. Sunt diferiti oameni, cu care vrei sa vorbesti in diferite momente, carora vrei sa le destainui diferite ganduri, insa cu care ai petrecut momente la fel de placute, la fel de minunate.

Asa s-a intamplat cu Cristina, la fel s-a intamplat cu Alice si am repetat intamplarile si cu Simona si cu Stela, iar enumerarea lor este strict cronologica. Ultima experienta am petrecut-o alaturi de Simona si de Stela, punand in practica planul visat cu mult timp in urma si niciodata realizat, plecand cateva zile, pentru prima data, toate 3. Ne-am simtit bine, ne-am relaxat, am depanat amintiri, am ras. Si probabil ca atunci cand vom fi captive in coliviile de sticla ale birourilor noastre, ne vom aduce aminte de week-end-ul petrecut impreuna. Si atunci il vom considera si mai frumos si mai amuzant si mai glorios… asa cum a fost de fapt.

Ascultati versurile melodiei!  

 

Mamei mele, cu mult drag!

 

 

Simt nevoia sa-i spun, in fiecare zi, ca o iubesc. In fiecare dimineata, cand ma trezesc, ma gandesc sa-i multumesc pentru tot, insa de prea putine ori o fac. Asa ca am sa-i spun acum ce probabil deja stie… ca este cea mai minunata mama din lume.

Ii multumesc pentru toate momentele daruite si mai ales, ii multumesc pentru ca, de prea multe ori, sufletul i-a plans, insa mie nu mi-a aratat decat zambetul de pe chipul ei. Pentru ca, de multe ori, am vazut greutatea ce-i apasa pe umeri, pentru ca, de si mai multe ori, i-am simtit oftatu-i impovarat, pentru ca asezandu-mi capul pe pieptul ei, i-am auzit bataile inimii ingreunate de grijile pe care si le facea pentru mine. Ii multumesc pentru ca tinandu-ma in brate a luat asupra ei si grijile mele, pentru ca m-a incurajat mereu, pentru ca orice as face eu, raman copilul ei. Nu mi-a refuzat nimic, niciodata, ba chiar a cautat sa-mi ofere mai mult decat aveam nevoie si decat ceream. Mi-a intins mana si m-a ridicat de jos, atunci cand eram coplesita. M-a mangaiat pe cap si mi-a sarutat fruntea, atunci cand plangeam suspinand. Mi-a luat si-mi ia apararea in fata tuturor, desi stie ca nu intotdeauna sustine cauza dreapta.

O iubesc pentru ca este mereu acolo, oriunde, oricand, oricum, cand plang, cand rad, cand sunt trista ori fericita. Ii cer iertare pentru toate clipele in care am suparat-o si imi doresc, ca de acum incolo, sa aiba parte numai de lucrurile bune din lume!

Te iubim, mami! La multi ani!